Codrul este înzestrat
Cu un ucenic stilat
Ce pe oameni îi îndrumă
Spre tradiția străbună.
Nori pufoși, frunze de jad
Mirosul rece, sufletul cald
Pe toate le găsești fad
În pădurea cea de brad.
A te asculta, bunăoară
Era treaba cea ușoară
Acum doar să bați la potrivita poartă
Astfel ea se deschide-ndată.
În mine ajung să simt
Ceva ce cu greu prind
Luminița cea ușoară
Ce aduce-a primăvară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu